Două zile înainte de anunţul oficial, în 7 septembrie, Der Spiegel arată conţinutul deciziei Curţii Constituţionale germane cu privire la constituţionalitatea contribuţiei Berlinului la planurile de salvare europene. Potrivit săptămânalului, judecătorii din Karlsruhe "au căzut de acord pentru a cere o participare substanţială [a Parlamentului federal] la toate măsurile de salvare care vor urma". Adică guvernul nu va putea să găsească un acord cu partenerii săi europeni fără acordul Parlamentului. Faptul că această decizie intervine în momentul în care începe în Parlament dezbaterea pe votul planului de salvare a Greciei este “în parte o întâmplare, în parte un lucru intenţionat”, recunoaşte preşedintele Curţii. Şi, în fapt, notează Der Spiegel, “toate părţile se apropie de un compromis” în privinţa puterilor de decizie. “Guvernul a înţeles că trebuie să conceadă deputaţilor un drept de intervenţie”, explică Der Spiegel. “Reprezentantul Germaniei la Fondul European de Stabilitate Financiară (FESF) nu îşi poate da acordul decât după acordul primit de la Bundestag – altfel trebuie să se folosească de dreptul de veto.” Şi asta, “chiar împotriva îndoielilor ministrului de Finanţe Wolfgang Schäuble […] care se teme că FESF nu va reacţiona suficient de repede” în faţa crizei. “Dar cancelarul, care se preocupă pentru a avea un vot majoritar al coaliţiei sale la ora votării, acceptă cererile deputaţilor.” Der Spiegel citează un judecător al Curţii Constituţionale: “Dreptul la buget, este giuvaierul Parlamentului. Dar când suveranul începe să-şi vândă bijuteriile, libertatea sa riscă să fie limitată.”
Planuri de salvare
Parlamentul german va avea un cuvânt de spus
5 septembrie 2011
Presseurop
Der Spiegel
Un sector public tentacular, sindicate atotputernice, o politică clientelistă: în Grecia, antreprenorii, care nu sunt nici ei nevinovaţi, au o listă interminabilă de plângeri. Dar,după ce au delocalizat, neglijat cercetarea şi practicat evaziunea fiscală, ei ar fi printre primii care ar suferi de o ieşire din zona euro.
În timp ce estonienii se consideră ei-înşişi un popor conectat, statisticile arată că doar o treime din populaţie are un cont pe celebra reţea socială. Întrucât viaţa privată trebuie să rămână privată, spun celelalte două treimi.
Șeful alianței de stânga SYRIZA este noua speranță a politicii grecești. Cu stilul său, aflat între pragmatism și retorica luptei de clasă, el neliniștește Berlinul; și nu doar pe susținătorii politicii de austeritate a Angelei Merkel.