Astăzi la Bruxelles se prognozează epidemii de transpiraţie şi tuse uscată nervoasă, o dată cu publicarea rezultatelor unui sondaj pe prima pagină a ziarului Irish Independent, care arată că suportul pentru un Da privind Tratatul de la Lisabona a scăzut la 46%, de la vărful său de 54% din mijlocul verii.
Nepopularul guvern irlandez al lui Fianna Fail, care îndeamnă la ratificarea tratatului prin ceea ce mulţi numesc o campanie nestrălucită, poate trage totuşi un anume reconfort din faptul că numai 29% din sondaţi spun că vor vota Nu în 2 octombrie. Dar rămân totuşi 25% indecişi asupra unui tratat care, în urma respingerii sale la referendumul din 2008, a fost îndulcit pe probleme ca neutralitatea, avortul, şi un comisar irlandez care să se potrivească la gusturile naţionale. Cu o aromă de minimalizare, fostul preşedinte irlandez al Parlamentului European, Pat Cox, a declarat că rezultatele au arătat că mai este "încă mult de lucru".
Un sector public tentacular, sindicate atotputernice, o politică clientelistă: în Grecia, antreprenorii, care nu sunt nici ei nevinovaţi, au o listă interminabilă de plângeri. Dar,după ce au delocalizat, neglijat cercetarea şi practicat evaziunea fiscală, ei ar fi printre primii care ar suferi de o ieşire din zona euro. 
În timp ce estonienii se consideră ei-înşişi un popor conectat, statisticile arată că doar o treime din populaţie are un cont pe celebra reţea socială. Întrucât viaţa privată trebuie să rămână privată, spun celelalte două treimi. 
Șeful alianței de stânga SYRIZA este noua speranță a politicii grecești. Cu stilul său, aflat între pragmatism și retorica luptei de clasă, el neliniștește Berlinul; și nu doar pe susținătorii politicii de austeritate a Angelei Merkel.