"Planul de austeritate este în haos. Totul este de refăcut": iată cum rezumă La Repubblica starea de avansare a măsurilor de reduceri bugetare anunţate cu o lună în urmă de guvern. La acea epocă, Italia era pradă atacurilor speculative ale pieţelor asupra datoriei sale publice care ameninţa să ducă la pierzanie şi moneda euro şi era vorba mai ales de calmarea urgentă a investitorilor, aminteşte cotidianul. Însă acest plan, presupus să readucă datoria publică italiană (a doua din lume din punct de vedere al procentului din PIB) în limite mai suportabile, s-a schimbat practic zilnic: contribuţie de solidaritate a celor mai bogaţi, abolire a provinciilor, reduceri ale costurilor politicilor, reforma pensiilor...Măsurile propuse până acum au fost modificate şi retrase cu regularitate ca urmare a prestaţiilor vreunui partid sau al altuia, din majoritatea condusă de Silvio Berlusconi.
O asemenea incertitudine suscită îngrijorările Băncii Centrale Europene, care a garantat datoria italiană cumpărând masiv obligaţiuni, ca şi ale altor ţări din zona euro, începând cu Germania. "Guvernul nostru este pe cale să dea dreptate acelor deputaţi conservatori germani care se opun întăririi Fondului European de Stabilitate Financiară", scrie economistul Tito Boeri în cotidianul roman: "Nu numai că nu suntem pe cale nici măcar să favorizăm coordonarea politicilor fiscale fundamentale pentru a rezolva criza datoriei din zona euro, dar în plus suntem pe cale să contribuim la îndepărtarea apariţiei unei soluţii". Textul definitiv ar trebui să fie aprobat de către deputaţi în 6 septembrie.
Un sector public tentacular, sindicate atotputernice, o politică clientelistă: în Grecia, antreprenorii, care nu sunt nici ei nevinovaţi, au o listă interminabilă de plângeri. Dar,după ce au delocalizat, neglijat cercetarea şi practicat evaziunea fiscală, ei ar fi printre primii care ar suferi de o ieşire din zona euro. 
În timp ce estonienii se consideră ei-înşişi un popor conectat, statisticile arată că doar o treime din populaţie are un cont pe celebra reţea socială. Întrucât viaţa privată trebuie să rămână privată, spun celelalte două treimi. 
Șeful alianței de stânga SYRIZA este noua speranță a politicii grecești. Cu stilul său, aflat între pragmatism și retorica luptei de clasă, el neliniștește Berlinul; și nu doar pe susținătorii politicii de austeritate a Angelei Merkel.