“Suntem în creştere. Dar pentru cât timp?” se întreabă Gazeta Wyborcza după publicarea cifrelor economice pentru al doilea trimestru din 2011. PIB-ul Poloniei a crescut în această perioadă cu 4.3% urmând unei creşteri de 4.4% în primele trei luni ale anului. “În timp ce Europa este şubredă, Polonia încă rezistă,” notează cotidianul din Varşovia, dar cei mai mulţi economişti sunt de acord că o creştere rapidă nu va fi sustenabilă pe termen lung, din cauza încetinirii din alte ţări din zona euro, a temerii de recesiune, a cererii scăzute din industrie şi a exporturilor slabe. “Datele publicate de GUS [Biroul Central de Statistică] sunt foarte bune într-adevăr. Dar aceste cifre se referă la trecut. Pericolul poate veni curând din afara graniţelor”, avertizează economistul Witold Orłowski, referindu-se la slaba performanţă a PIB-ului Germaniei din ultimele trei luni.
Un sector public tentacular, sindicate atotputernice, o politică clientelistă: în Grecia, antreprenorii, care nu sunt nici ei nevinovaţi, au o listă interminabilă de plângeri. Dar,după ce au delocalizat, neglijat cercetarea şi practicat evaziunea fiscală, ei ar fi printre primii care ar suferi de o ieşire din zona euro. 
În timp ce estonienii se consideră ei-înşişi un popor conectat, statisticile arată că doar o treime din populaţie are un cont pe celebra reţea socială. Întrucât viaţa privată trebuie să rămână privată, spun celelalte două treimi. 
Șeful alianței de stânga SYRIZA este noua speranță a politicii grecești. Cu stilul său, aflat între pragmatism și retorica luptei de clasă, el neliniștește Berlinul; și nu doar pe susținătorii politicii de austeritate a Angelei Merkel.