"La cinci ani de la luarea dramatică de ostatici de la Beslan, familiile victimelor aşteaptă în continuare ajutorul promis de Statul rus", constată Süddeutsche Zeitung. În 1 septembre 2004 aproximativ 30 de terorişti ceceni şi inguşi luau ostatici 1128 de copii şi profesorii lor în această localitate din Osetia de Nord. Două zile mai târziu, forţele de securitate ruseşti dădeau asaltul cu tunuri şi lansatoare de flăcări. 330 de persoane, dintre care 186 de copii, şi-au găsit moartea în exploziile care au urmat, aminteşte cotidianul german. De atunci întreg Beslanul este "în depresie", supravieţuitorii sunt handicapaţi sau traumatizaţi, mărturiseşte una dintre responsabilele asociaţiei "Vocea din Beslan".
Aceasta din urmă l-a întâlnit pe Vladimir Putin imediat după incident, "dar nimic nu s-a schimbat de atunci". 200 de dosare ale victimelor şi familiilor lor aşteaptă o soluţia la Curtea Europeană a Drepturilor Omului de la Strasbourg, căci localnicii din Beslan nu mai are încredere în justiţia rusă. Doar unul dintre terorişti a fost condamnat, iar cei trei membri ai poliţiei locale, condamnaţi pentru a nu fi dat alerta la timp, au fost eliberaţi fără explicaţii.
Un sector public tentacular, sindicate atotputernice, o politică clientelistă: în Grecia, antreprenorii, care nu sunt nici ei nevinovaţi, au o listă interminabilă de plângeri. Dar,după ce au delocalizat, neglijat cercetarea şi practicat evaziunea fiscală, ei ar fi printre primii care ar suferi de o ieşire din zona euro. 
În timp ce estonienii se consideră ei-înşişi un popor conectat, statisticile arată că doar o treime din populaţie are un cont pe celebra reţea socială. Întrucât viaţa privată trebuie să rămână privată, spun celelalte două treimi. 
Șeful alianței de stânga SYRIZA este noua speranță a politicii grecești. Cu stilul său, aflat între pragmatism și retorica luptei de clasă, el neliniștește Berlinul; și nu doar pe susținătorii politicii de austeritate a Angelei Merkel.