"Puterea executivă împinge puterea judecătorească în prăpastie", se îngrijorează Cotidianul. Constrâns, în virtutea împrumutului de 12.95 miliarde de euro acordat în această primăvară de Fondul Monetar Internaţional, să taie din salariile funcţionarilor, guvernul român vrea să alinieze salariile magistraţilor la cele ale celorlaltor categorii de funcţionari. "Adio, stat de drept!", titrează cotidianul bucureştean, care remarcă faptul că "din cauza crizei economice justiţia este pe cale să sufere: salariul unui magistrat va fi în curând echivalentul unui salariu al personalului auxiliar din ministere".
După suprimarea "primei lor de stress" în iulie trecut, "magistraţii vor pierde 23 % din veniturile lor actuale", explică cotidianul. În semn de protest, începând cu 1 septembrie nu vor trata decât dosarele internaţionale şi cele privind cauzele cu minori. Ei ameninţă în acelaşi timp şi cu blocarea preparativelor pentru alegerile prezidenţiale care trebuie să aibă loc în noiembrie.
Un sector public tentacular, sindicate atotputernice, o politică clientelistă: în Grecia, antreprenorii, care nu sunt nici ei nevinovaţi, au o listă interminabilă de plângeri. Dar,după ce au delocalizat, neglijat cercetarea şi practicat evaziunea fiscală, ei ar fi printre primii care ar suferi de o ieşire din zona euro. 
În timp ce estonienii se consideră ei-înşişi un popor conectat, statisticile arată că doar o treime din populaţie are un cont pe celebra reţea socială. Întrucât viaţa privată trebuie să rămână privată, spun celelalte două treimi. 
Șeful alianței de stânga SYRIZA este noua speranță a politicii grecești. Cu stilul său, aflat între pragmatism și retorica luptei de clasă, el neliniștește Berlinul; și nu doar pe susținătorii politicii de austeritate a Angelei Merkel.