"19 august 1991: ziua care a dus la dispariţia URSS", titrează pe prima pagină La Tribune de Genève, care aminteşte că în urmă cu 20 de ani liderul sovietic Mihail Gorbaciov era victima unuia "dintre cele mai bine pregătite lovituri de stat din istorie. Este în mod paradoxal probabil şi cel care a avut cea mai mare influenţă asupra istoriei mondiale".
Într-adevăr, "la doar câteva luni mai târziu Gorbaciov îşi dădea demisia", aminteşte acest cotidian elveţian în editorialul său, pentru care "paralela între primăvara arabă şi sfârşitul comunismului este tentantă. (...) De fiecare dată am asistat la apariţia aspiraţiilor către libertate în sisteme politice sclerozate. (...)Sfârşitul erei sovietice sau revoluţiile arabe dau sentimentul că Istoria s-a repus în mişcare după o lungă perioadă de hibernare". Iar cotidianul elveţian conchide asupra decalajului dintre imaginea pe care ruşii au avut-o despre ultimul lor lider sovietic şi "privirea noastră: ei nu văd în Gorbaciov eroul libertăţii pe care noi îl celebrăm. Noi nu vedem în Fraţii Musulmani adevăraţi liberatori. În timp ce aceştia se mobilizează la Cairo. O lecţie a Istoriei de reţinut?"
Un sector public tentacular, sindicate atotputernice, o politică clientelistă: în Grecia, antreprenorii, care nu sunt nici ei nevinovaţi, au o listă interminabilă de plângeri. Dar,după ce au delocalizat, neglijat cercetarea şi practicat evaziunea fiscală, ei ar fi printre primii care ar suferi de o ieşire din zona euro. 
În timp ce estonienii se consideră ei-înşişi un popor conectat, statisticile arată că doar o treime din populaţie are un cont pe celebra reţea socială. Întrucât viaţa privată trebuie să rămână privată, spun celelalte două treimi. 
Șeful alianței de stânga SYRIZA este noua speranță a politicii grecești. Cu stilul său, aflat între pragmatism și retorica luptei de clasă, el neliniștește Berlinul; și nu doar pe susținătorii politicii de austeritate a Angelei Merkel.