“Finlanda subminează planurile UE de salvare”, titrează De Volkskrant, scriind despre cererea Finlandei ca Grecia să prezinte garanţii pentru participarea la salvarea sa. Potrivit ziarului olandez, cele două ţări au ajuns acum la o înţelegere, şi alte patru – Austria, Olanda, Slovacia şi Slovenia – cer acum garanţii similare, provocând temeri faţă de stabilitatea înţelegerii din 21 iulie pentru a salva Grecia.
În Olanda, mai mulţi parlamentari au cerut deja ministrului de finanţe să acţioneze. De Volkskrant spune că nu este clar ce ar putea să ofere Grecia drept garanţie Finlandei. Probabil nu insule sau căi ferate: mai degrabă o sumă de bani între 0,5 miliarde şi 1 miliard de euro. Cum Grecia nu are bani, ziarul se teme că suma va veni din fondul european.
Un sector public tentacular, sindicate atotputernice, o politică clientelistă: în Grecia, antreprenorii, care nu sunt nici ei nevinovaţi, au o listă interminabilă de plângeri. Dar,după ce au delocalizat, neglijat cercetarea şi practicat evaziunea fiscală, ei ar fi printre primii care ar suferi de o ieşire din zona euro. 
În timp ce estonienii se consideră ei-înşişi un popor conectat, statisticile arată că doar o treime din populaţie are un cont pe celebra reţea socială. Întrucât viaţa privată trebuie să rămână privată, spun celelalte două treimi. 
Șeful alianței de stânga SYRIZA este noua speranță a politicii grecești. Cu stilul său, aflat între pragmatism și retorica luptei de clasă, el neliniștește Berlinul; și nu doar pe susținătorii politicii de austeritate a Angelei Merkel.