“BCE apără Spania şi Italia printr-o răscumpărare record a datoriei”, titrează cotidianul El País, referindu-se la anunţul Băncii Centrale Europene potrivit căruia a cumpărat obligaţiuni de 22 miliarde de euro ale celor două ţări, şi aceasta “în scopul calmării pieţelor”. O cifră “record” de la lansarea, în mai 2010, a programului de cumpărare a datoriei publice de către BCE. “Este o picătură de apă”, crede cotidianul din Madrid, dar efectul său asupra pieţelor a fost “imediat”. Această iniţiativă a BCE este “temporară”, aminteşte El País, în aşteptarea adoptării, de către parlamentele naţionale, a întăririi Fondului European pentru Stabilitate Financiară (FESF), cel mai devreme începând din septembrie.
Pentru confratele său german Frankfurter Allgemeine Zeitung, răscumpărarea datoriei ţărilor aflate în dificultate este o strategie greşită, care marchează direct “căderea BCE”. Dominată de ţările din sud, care sunt majoritare în sânul consiliului de administraţie, Banca Centrală Europeană “s-a transformat în Bad Bank europeană”, a cărei reputaţie nu poate decât să se strice.
Un sector public tentacular, sindicate atotputernice, o politică clientelistă: în Grecia, antreprenorii, care nu sunt nici ei nevinovaţi, au o listă interminabilă de plângeri. Dar,după ce au delocalizat, neglijat cercetarea şi practicat evaziunea fiscală, ei ar fi printre primii care ar suferi de o ieşire din zona euro. 
În timp ce estonienii se consideră ei-înşişi un popor conectat, statisticile arată că doar o treime din populaţie are un cont pe celebra reţea socială. Întrucât viaţa privată trebuie să rămână privată, spun celelalte două treimi. 
Șeful alianței de stânga SYRIZA este noua speranță a politicii grecești. Cu stilul său, aflat între pragmatism și retorica luptei de clasă, el neliniștește Berlinul; și nu doar pe susținătorii politicii de austeritate a Angelei Merkel.