Parlamentul European este considerat în general ca o birocraţie egoistă care îşi caută identitatea.
"Adesea este o imagine greşită" scrie Konrad Niklewicz în Gazeta Wyborcza, "pentru că parlamentarii europeni iniţiază reforme de care profită toţi europenii".
Un exemplu este textul, adoptat în mai 2007, ce introduce preţuri maximale pentru telefonia mobilă în roaming. În aprilie anul trecut, Parlamentul a introdus limite similare pentru SMS-uri şi transmisiile de date wireless. Ca rezultat, a-şi petrece vacanţa undeva în UE, nu se mai traduce în facturi de telefon astronomice.
Deputaţii europeni au vizat şi companiile aeriene. Toamna trecută, a fost adoptată o ordonanţă forţând operatorii de transport aerian de a informa pasagerii de la început de preţul final, cu tot cu taxe, al biletului de transport. Înainte era o practică comună, în special pe companiile "low-cost", de a adăuga tot felul de taxe suplimentare la preţul final, fie taxe de dosar, taxe de aeroport sau taxe suplimentare pentru plata online.
De asemenea, în septembrie 2007, UE a decis ca operatorii feroviari să plătească compensări pentru întârzierile trenurilor (peste 60 de minute, compensarea se ridică la 25% din preţul biletului). Precum scrie Niklewicz, "o persoană rău intenţionată ar putea spune că politicienii europeni au decis să se ocupe de toate aceste aspecte – telefoane mobile, avioane şi trenuri – pentru că ei înşişi, fiind mari călători şi utilizatori de telefoane, beneficiază de noile legi. Dar chiar şi în acest caz, mai multe sute de milioane de europeni au beneficiat şi ei de aceste măsuri."
Un sector public tentacular, sindicate atotputernice, o politică clientelistă: în Grecia, antreprenorii, care nu sunt nici ei nevinovaţi, au o listă interminabilă de plângeri. Dar,după ce au delocalizat, neglijat cercetarea şi practicat evaziunea fiscală, ei ar fi printre primii care ar suferi de o ieşire din zona euro. 
În timp ce estonienii se consideră ei-înşişi un popor conectat, statisticile arată că doar o treime din populaţie are un cont pe celebra reţea socială. Întrucât viaţa privată trebuie să rămână privată, spun celelalte două treimi. 
Șeful alianței de stânga SYRIZA este noua speranță a politicii grecești. Cu stilul său, aflat între pragmatism și retorica luptei de clasă, el neliniștește Berlinul; și nu doar pe susținătorii politicii de austeritate a Angelei Merkel.