Au coborât în stradă în decembrie 1989, provocând căderea lui Nicolae Ceauşescu, dar mulţi dintre ei au ajuns ulterior "la a trafica certificate de revoluţionar" pentru a beneficia de legea 42/1990, care acordă nenumărate privilegii celor care pot dovedi că au fost revoluţionari. Ar fi vorba de 20-30 000 de persoane "alese bine din milioanele de oameni care au năvălit pe străzi în decembrie ´89", explică Revista 22, care îi califică drept "profitori ai Revoluţiei" şi salută în acelaşi timp intenţia primului ministru Boc de a ridica aceste privilegii. Reacţiile revoluţionarilor sunt virulente, explică săptămânalul, însă "Emil Boc nu are de ce da înapoi, văzând cum din visteria sleită a statului pleacă anual circa 80 de milioane de euro către revoluţionari. Doar răniţii şi urmaşii celor morţi (aproximativ 1000 de persoane au murit la Revoluţie) ar urma să rămână în sarcina bugetului". În faţa protestelor "victimelor" premierului, George Costin, şef al Secretariatului de Stat pentru Problemele Revoluţionarilor, afirmă: "Răul a fost făcut deja. S-a dat o lege pentru a cumpăra această masă de oameni. Nu poţi da înapoi acum".
Un sector public tentacular, sindicate atotputernice, o politică clientelistă: în Grecia, antreprenorii, care nu sunt nici ei nevinovaţi, au o listă interminabilă de plângeri. Dar,după ce au delocalizat, neglijat cercetarea şi practicat evaziunea fiscală, ei ar fi printre primii care ar suferi de o ieşire din zona euro. 
În timp ce estonienii se consideră ei-înşişi un popor conectat, statisticile arată că doar o treime din populaţie are un cont pe celebra reţea socială. Întrucât viaţa privată trebuie să rămână privată, spun celelalte două treimi. 
Șeful alianței de stânga SYRIZA este noua speranță a politicii grecești. Cu stilul său, aflat între pragmatism și retorica luptei de clasă, el neliniștește Berlinul; și nu doar pe susținătorii politicii de austeritate a Angelei Merkel.