Presa economică germană este în fierbere. După Handelsblatt, care şi-a dedicat prima pagină "maşinii germane de făcut bani", este rândul celor de la Financial Times Deutschland de a se lăuda: "Industria germană asaltează economia mondială". Motivul acestei bucurii vine din raportul asupra investiţiilor germane din lume, publicat în iulie de Naţiunile Unite: din 2008 investiţiile franceze, britanice şi japoneze în străinătate sunt în cădere liberă în timp ce cele din Germania au crescut cu 35 %, făcând din Berlin cel de al doilea investitor al lumii, după Statele Unite. Ţările emergente, cu China în frunte, atrag jumătate din investiţii, căci sunt nu doar zone profitabile de producţie ci din ce în ce mai mult şi pieţe de consum. În editorialul său, FT Deutschland vede în această situaţie o şansă de a termina odată cu lamentările germane: "Oricine a privit în aceşti ultimi ani dezbaterile, televizorul sau 'cărţile declinului' învăţa un lucru: Germania pierde [...] Însă temerile au fost exagerate. [...] Investiţiile în diverse locaţii de producţie din străinătate sunt profitabile tuturor. Economia nu este un joc a cărui sumă totală să fie zero".
Un sector public tentacular, sindicate atotputernice, o politică clientelistă: în Grecia, antreprenorii, care nu sunt nici ei nevinovaţi, au o listă interminabilă de plângeri. Dar,după ce au delocalizat, neglijat cercetarea şi practicat evaziunea fiscală, ei ar fi printre primii care ar suferi de o ieşire din zona euro. 
În timp ce estonienii se consideră ei-înşişi un popor conectat, statisticile arată că doar o treime din populaţie are un cont pe celebra reţea socială. Întrucât viaţa privată trebuie să rămână privată, spun celelalte două treimi. 
Șeful alianței de stânga SYRIZA este noua speranță a politicii grecești. Cu stilul său, aflat între pragmatism și retorica luptei de clasă, el neliniștește Berlinul; și nu doar pe susținătorii politicii de austeritate a Angelei Merkel.