"Pieţele au căzut, băncile sunt atacate", titrează La Repubblica. Scăderea notei datoriei greceşti de către Moody's şi "impasul american dintre democraţi şi republicani au afectat pieţele, deja slăbite de criza băncilor", scrie cotidianul italian. "Spania şi acum Italia sunt prinse în furtuna actuală". Milano a fost cea mai proastă bursă a Europei, cu o scădere la închidere de 2.48 %. Nici băncile din Italia şi Spania nu stau mai bine: cea mai mare bancă italiană, Intesa San Paolo, a căzut cu 8.33 % după ce agenţia de rating a pus Grecia în incapacitate parţială de plată. "Teama nu a trecut", comentează La Repubblica, "şi, chiar mai rău, diferenţa dintre obligaţiunile italiene pe 10 ani şi cele germane care au ajuns la 280 de puncte, a pus Italia într-o poziţie mai fragilă ca niciodată".
Un sector public tentacular, sindicate atotputernice, o politică clientelistă: în Grecia, antreprenorii, care nu sunt nici ei nevinovaţi, au o listă interminabilă de plângeri. Dar,după ce au delocalizat, neglijat cercetarea şi practicat evaziunea fiscală, ei ar fi printre primii care ar suferi de o ieşire din zona euro. 
În timp ce estonienii se consideră ei-înşişi un popor conectat, statisticile arată că doar o treime din populaţie are un cont pe celebra reţea socială. Întrucât viaţa privată trebuie să rămână privată, spun celelalte două treimi. 
Șeful alianței de stânga SYRIZA este noua speranță a politicii grecești. Cu stilul său, aflat între pragmatism și retorica luptei de clasă, el neliniștește Berlinul; și nu doar pe susținătorii politicii de austeritate a Angelei Merkel.