Summitul zonei euro marchează “sfârşitul mitului grecesc”, crede Gazeta Wyborcza, notând că “liderii europeni au decis să reformeze zona euro astfel încât să fie crezuţi de pieţe, nu de agenţiile de rating”. În editorialul său, cotidianul din Varşovia se entuziasmează pentru că “Europa începe să muncească”, dat fiind că “pentru prima oară liderii europeni au decis să acţioneze în avans” şi au găsit la un plan care ar putea în sfârşit să pună capăt crizei datoriei suverane a Greciei.
Şansa pe care o oferă pentru a opri răspândirea “epidemiei datoriilor” în alte ţări este totuşi mai importantă decât detaliile planului. Criza grecească, notează Gazeta Wyborcza, vine ca o lecţie dureroasă pentru Europa ca un întreg. “Nu sunt miracole în economie. Cel care trăieşte pe cheltuiala altora va trebui să strângă cureaua mai devreme sau mai târziu. Şi asta nu e plăcut niciodată, chiar dacă e o curea strânsă în jurul unei burţi rotunde”.
Un sector public tentacular, sindicate atotputernice, o politică clientelistă: în Grecia, antreprenorii, care nu sunt nici ei nevinovaţi, au o listă interminabilă de plângeri. Dar,după ce au delocalizat, neglijat cercetarea şi practicat evaziunea fiscală, ei ar fi printre primii care ar suferi de o ieşire din zona euro. 
În timp ce estonienii se consideră ei-înşişi un popor conectat, statisticile arată că doar o treime din populaţie are un cont pe celebra reţea socială. Întrucât viaţa privată trebuie să rămână privată, spun celelalte două treimi. 
Șeful alianței de stânga SYRIZA este noua speranță a politicii grecești. Cu stilul său, aflat între pragmatism și retorica luptei de clasă, el neliniștește Berlinul; și nu doar pe susținătorii politicii de austeritate a Angelei Merkel.