“Criza s-a terminat, creşte numărul de milionari din nou”, scrie Rzeczpospolita pe prima pagină. În timp ce numărul total al oamenilor care câştigă un milion de zloţi (250 000 de euro) anual a crescut la aproape 12 000, în creştere cu 230 faţă de 2009, rămâne mai mic totuși decât înainte de criza economică internă din 2009, care a lovit investitorii, a depreciat valoarea acțiunilor și a redus câștigurile pentru profesiile liberale. În timp ce orașe precum Varșovia, Katowice sau Cracovia rămân “oazele de bunăstare”, cea mai mare creștere a numărului de milionari a avut loc în centre urbane mici. “Cresușii polonezi sunt în general investitori la bursă, dar și oameni de afaceri cu profesii liberale care lucrează în domeniul serviciilor”, notează cotidianul din Varșovia. În prezent, cel mai bogat cetățean polonez este Jan Kulczyk, acționar al grupului ce produce bere SABMiller, listat la bursa din Londra, plasat pe poziția 440 în lume potrivit Forbes, cu un patrimoniu evaluat la 2.6 miliarde de dolari.
Un sector public tentacular, sindicate atotputernice, o politică clientelistă: în Grecia, antreprenorii, care nu sunt nici ei nevinovaţi, au o listă interminabilă de plângeri. Dar,după ce au delocalizat, neglijat cercetarea şi practicat evaziunea fiscală, ei ar fi printre primii care ar suferi de o ieşire din zona euro. 
În timp ce estonienii se consideră ei-înşişi un popor conectat, statisticile arată că doar o treime din populaţie are un cont pe celebra reţea socială. Întrucât viaţa privată trebuie să rămână privată, spun celelalte două treimi. 
Șeful alianței de stânga SYRIZA este noua speranță a politicii grecești. Cu stilul său, aflat între pragmatism și retorica luptei de clasă, el neliniștește Berlinul; și nu doar pe susținătorii politicii de austeritate a Angelei Merkel.