"Totul va fi mai scump, guvernul vrea să scumpească impozitele", titrează pe prima sa pagină cotidianul ceh Lidové Noviny, la două luni de la alegerile legislative. În faţa crizei, ministrul de Finanţe, Eduard Janota, a anunţat că este necesară creşterea impozitelor şi reducerea cheltuielilor statului, căci deficitul este în creştere şi va atinge 230 de miliarde de coroane anul viitor (aproximativ 8.9 miliarde de euro).
Anunţul său trece drept un act eroic: "Nici un candidat n-ar îndrăzni să declare cu câteva luni înainte de alegeri că cehii vor sărăci", scrie cotidianul praghez. Paradoxal, notează confratele său Mlada Fronta DNES, cele două principale partide favorite se pregătesc să poarte "campania cea mai scumpă din istoria cehă", refuzând în acelaşi timp să dezvăluie de unde vor obţine fondurile. Janota a făcut deci bine, estimează MFDNES, pentru că a denunţat o politică populistă şi o datorie care ar putea duce ţara pe calea falimentului, în care Ungaria s-a angajat deja în timp ce Letonia galopează.
Un sector public tentacular, sindicate atotputernice, o politică clientelistă: în Grecia, antreprenorii, care nu sunt nici ei nevinovaţi, au o listă interminabilă de plângeri. Dar,după ce au delocalizat, neglijat cercetarea şi practicat evaziunea fiscală, ei ar fi printre primii care ar suferi de o ieşire din zona euro. 
În timp ce estonienii se consideră ei-înşişi un popor conectat, statisticile arată că doar o treime din populaţie are un cont pe celebra reţea socială. Întrucât viaţa privată trebuie să rămână privată, spun celelalte două treimi. 
Șeful alianței de stânga SYRIZA este noua speranță a politicii grecești. Cu stilul său, aflat între pragmatism și retorica luptei de clasă, el neliniștește Berlinul; și nu doar pe susținătorii politicii de austeritate a Angelei Merkel.