Nimic nu mai funcţionează între Vilnius şi Viena. “Lituania cere o pedeapsă”, scrie Vilniaus diena, refereindu-se la Mihail Golovatov, un fost ofiţer al KGB reţinut la Viena pe 15 iulie şi eliberat a doua zi. Austria consideră că mandatul de arestare european emis de Lituania în luna octombrie nu este suficient de clar. Golovatov este considerat drept responsabil pentru atacul forţelor speciale asupra turnului televiziunii lituaniene, pe 13 ianuarie 1991, în timp ce Lituania se lupta pentru obţinerea independenţei şi ieşirea de sub influenţa sovietică. Atacul se soldase cu 14 morţi şi aproape o mie de răniţi. Vilnius şi-a rechemat ambasadorul iar ministrul Afacerilor Externe a fost somat să-şi informeze colegii europeni de “această decizie fără precedent”, arată Vilniaus diena. Într-o declaraţie reluată de cotidian, parlamentarii lituanieni reamintesc că “eliberarea unei persoane suspectă de a fi comis crime de război este un afront la adresa valorilor fundamentale ale Uniunii Europene”. Potrivit Vilniaus diena, Viena ar fi cedat presiunilor Moscovei.
Un sector public tentacular, sindicate atotputernice, o politică clientelistă: în Grecia, antreprenorii, care nu sunt nici ei nevinovaţi, au o listă interminabilă de plângeri. Dar,după ce au delocalizat, neglijat cercetarea şi practicat evaziunea fiscală, ei ar fi printre primii care ar suferi de o ieşire din zona euro. 
În timp ce estonienii se consideră ei-înşişi un popor conectat, statisticile arată că doar o treime din populaţie are un cont pe celebra reţea socială. Întrucât viaţa privată trebuie să rămână privată, spun celelalte două treimi. 
Șeful alianței de stânga SYRIZA este noua speranță a politicii grecești. Cu stilul său, aflat între pragmatism și retorica luptei de clasă, el neliniștește Berlinul; și nu doar pe susținătorii politicii de austeritate a Angelei Merkel.