"Zlotul pe leagănul speculaţiei", titrează Dziennik Gazeta Prawna, care avertizează că, din cauza slăbirii monedei poloneze şi a forţei francului elveţian, care avansează lent spre paritatea cu euro, "un milion de polonezi trăiesc o perioadă dificilă" şi "o săptămână nervoasă". Chiar dacă Polonia a traversat în picioare criza economică mondială, ţara este incapabilă să reziste consecinţelor negative de prăbuşire a zonei euro şi a economiei americane, avertizează cotidianul din Varşovia.
Potrivit Dziennik, ezitarea conducătorilor UE pentru a ajunge la un acord de salvare a Greciei, ca şi problemele de solvabilitate a Statelor Unite, au fost principalele motive ale căderii zlotului. Dziennik acuză în acelaşi timp reticenţa guvernului de a implementa reducerile bugetare şi reformele sistemului de sănătate şi de pensii. Un raport al Citigroup, avertizând că zlotul polonez, forintul maghiar ca şi randul sud-african şi realul brazilian sunt monedele cele mai vulnerabile în faţa crizei, aruncă şi el paie pe foc. În consecinţă, experţii se tem că zlotul va deveni ţinta unui "atac speculativ" şi nu-şi va regăsi valoarea până la sfârşitul crizei greceşti.
Un sector public tentacular, sindicate atotputernice, o politică clientelistă: în Grecia, antreprenorii, care nu sunt nici ei nevinovaţi, au o listă interminabilă de plângeri. Dar,după ce au delocalizat, neglijat cercetarea şi practicat evaziunea fiscală, ei ar fi printre primii care ar suferi de o ieşire din zona euro. 
În timp ce estonienii se consideră ei-înşişi un popor conectat, statisticile arată că doar o treime din populaţie are un cont pe celebra reţea socială. Întrucât viaţa privată trebuie să rămână privată, spun celelalte două treimi. 
Șeful alianței de stânga SYRIZA este noua speranță a politicii grecești. Cu stilul său, aflat între pragmatism și retorica luptei de clasă, el neliniștește Berlinul; și nu doar pe susținătorii politicii de austeritate a Angelei Merkel.