New York sărbătoreşte anul acesta cea de a 400a aniversare a fondării sale, dar festivităţile nu aduc fericirea pentru toţi. Într-un interviu acordat cotidianului Trouw, consulul belgian al New York, Herman Potacera, afirmă că olandezii se impun "agresiv" afirmând că au fondat oraşul în secolul al XVI-lea, minimizând astfel rolul belgienilor.
Potrivit documentarului Manhattan 1609, wallonul Pierre Minuit, născut la Ohain, în actuala regiune a Walloniei, ar fi adevăratul fondator al oraşului căci el este cumpărătorul insulei Manhattan de la indieni, în 1625, pentru 60 de florini. Chiar dacă opera după ordinele date de Compania olandeză a Indiilor Occidentale. Trouw aminteşte că "este dificil să explici cum a fost creat Noul Amsterdam". În orice caz, în 1624, "compania a trimis nava Nieu Nederlandt cu treizeci de familii wallone la bord, care şi-au ales probabil domiciliu în împrejurimile Manhattanului". Potrivit cotidianului, "Belgia a încercat de mai multe ori în trecut să facă Statele Unite să înţeleagă că primii coloni erau walloni (...) dar în spiritul american walonii nu sunt decât un detaliu al poveştii olandeze a oraşului New York".
Un sector public tentacular, sindicate atotputernice, o politică clientelistă: în Grecia, antreprenorii, care nu sunt nici ei nevinovaţi, au o listă interminabilă de plângeri. Dar,după ce au delocalizat, neglijat cercetarea şi practicat evaziunea fiscală, ei ar fi printre primii care ar suferi de o ieşire din zona euro. 
În timp ce estonienii se consideră ei-înşişi un popor conectat, statisticile arată că doar o treime din populaţie are un cont pe celebra reţea socială. Întrucât viaţa privată trebuie să rămână privată, spun celelalte două treimi. 
Șeful alianței de stânga SYRIZA este noua speranță a politicii grecești. Cu stilul său, aflat între pragmatism și retorica luptei de clasă, el neliniștește Berlinul; și nu doar pe susținătorii politicii de austeritate a Angelei Merkel.