Localitatea liberă Christiania şi guvernul danez au încheiat pe 21 iunie un acord care permite locuitorilor celui mai celebru cartier alternativ din Europa să răscumpere de la stat cea mai mare parte din el. La finalul a opt ani de litigii între guvernul liberal-conservator şi locuitorii oraşului liber, au reuşit să se înţeleagă asupra modalităţilor de a răscumpăra această veche bază navală dezafectată a Copenhagăi ocupată din anii 1970. Cristianiţii au creat în acest scop o fundaţie, care va cumpăra terenul în numele lor, explică presa daneză.
O soluţie perfectă, potrivit Politiken, care dă dovadă de "un budism pur: o sinteză de pace, armonie şi emancipare". Anunţul marchează "capitularea Danemarcei conservatoare”, adaugă cotidianul social-liberal, care demonstrează totuşi respect pentru "pragmatismul necesar" al ministrului Finanţelor, liberalul Claus Hjort Frederiksen, după ani de luptă prin intermediul simbolurilor oferite de guvern.
Partea pragmatică a acordului este subliniată şi de Berlingske, pentru care "distrugerea Christianiei, care ar fi în principiu ceea ce trebui făcut într-un stat de drept, ar fi declanşat probabil un fel de război civil. Ceea ce ar fi creat o fisură adâncă a neîncrederii între populaţie şi autorităţi". Cotidianul conservator este totuşi critic în fond: "timp de 40 de ani, cristianiţii au trăit ca paraziţii pe spatele cetăţenilor cu scopul de a-şi obţine aşa-zisa libertate. O libertate privată care nu trebuie recompensată".
O judecată împărtăşită de Jyllands-Posten, pentru care este vorba, în principiu de un furt, căci Christiania a fost fondată pe un teren gol în 1971 – nimeni nu a plătit niciodată nimic – iar preţul negociat de locuitori, 10,2 milioane de euro, adică 469 de euro pe metrul pătrat, este prea mic, potrivit cotidianului. "Afacerea arată că este suficient ca furtul să fie destul de important pentru ca să fie anulată crima", se indignează cotidianul liberal, care aminteşte că Christiania a devenit de-a lungul timpului un loc ideal al tranzacţiilor cu droguri şi care speră ca acordul cu guvernul să aducă o legalizare a zonei la toate nivelele: "să se termine cu tranzacţiile şi poliţia să-şi poată face treaba, dar şi ca cristianiţii să renunţe la protecţia obsesivă a vieţii lor private pentru ca turiştii să poată face fotografii în mod liber – în acord cu legea – fără a fi agresaţi".
Un sector public tentacular, sindicate atotputernice, o politică clientelistă: în Grecia, antreprenorii, care nu sunt nici ei nevinovaţi, au o listă interminabilă de plângeri. Dar,după ce au delocalizat, neglijat cercetarea şi practicat evaziunea fiscală, ei ar fi printre primii care ar suferi de o ieşire din zona euro.
În timp ce estonienii se consideră ei-înşişi un popor conectat, statisticile arată că doar o treime din populaţie are un cont pe celebra reţea socială. Întrucât viaţa privată trebuie să rămână privată, spun celelalte două treimi.
Șeful alianței de stânga SYRIZA este noua speranță a politicii grecești. Cu stilul său, aflat între pragmatism și retorica luptei de clasă, el neliniștește Berlinul; și nu doar pe susținătorii politicii de austeritate a Angelei Merkel.