"O nouă lovitură adusă Spaniei în plină criză a monedei euro: FMI-ul face presiune", titrează cotidianul El Periódico, în urma publicării de către instituția internațională a concluziilor preliminare a unei misiuni de evaluare în Spania. FMI-ul "cere din partea guvernului spaniol o ajustare suplimentară de 20 de miliarde de euro în decurs de 3 ani". Deși instituția "face elogiul" reformelor aplicate de către primul ministru José Luís Rodríguez Zapatero, ea consideră totuși că reforma recentă a pieței muncii a fost "limitată" și că riscurile care amenință economia spaniolă sunt în continuare "considerabile". FMI-ul sfătuiește aprofundarea reformelor cu "curaj", relaurea creșterii economice fiind "treptată, dar incompletă". Pentru FMI, regiunile și municipalitățile constituie "principala sursă de incertitudine" în îndeplinirea obiectivelor de control al deficitului, conchide El Periódico.
Un sector public tentacular, sindicate atotputernice, o politică clientelistă: în Grecia, antreprenorii, care nu sunt nici ei nevinovaţi, au o listă interminabilă de plângeri. Dar,după ce au delocalizat, neglijat cercetarea şi practicat evaziunea fiscală, ei ar fi printre primii care ar suferi de o ieşire din zona euro. 
În timp ce estonienii se consideră ei-înşişi un popor conectat, statisticile arată că doar o treime din populaţie are un cont pe celebra reţea socială. Întrucât viaţa privată trebuie să rămână privată, spun celelalte două treimi. 
Șeful alianței de stânga SYRIZA este noua speranță a politicii grecești. Cu stilul său, aflat între pragmatism și retorica luptei de clasă, el neliniștește Berlinul; și nu doar pe susținătorii politicii de austeritate a Angelei Merkel.