"Băncile sabotează ajutorul acordat Greciei", titrează Financial Times Deutschland, care explică faptul că sectorul german al finanţelor cere "garanţii de stat" şi "anumite securităţi" în schimbul ajutorului acordat pentru rezolvarea crizei. În acest moment, planul de salvare de 120 de miliarde de euro, acordat Atenei până în 2014 este alimentat de statele membre din zona euro pentru suma de 60 de miliarde, de câştigurile din privatizare din Grecia (30 de miliarde) şi de către creditorii particulari, bănci, fonduri de investiţii şi asigurări (30 de miliarde). Ministrul german de Finanţe, Wolfgang Schäuble, doreşte să "poarte discuţii confidenţiale cu băncile germane pentru a decide pe ce ne putem baza" până în 3 iulie, dată în care cei 27 vor decide dacă vor da sau nu Atenei 12 miliarde de euro. Însă economistul Nouriel Roubini constată într-o analiză că sectorul public începe să ducă lipsă de mijloace "pentru a aduce la ordine creditorii".
Un sector public tentacular, sindicate atotputernice, o politică clientelistă: în Grecia, antreprenorii, care nu sunt nici ei nevinovaţi, au o listă interminabilă de plângeri. Dar,după ce au delocalizat, neglijat cercetarea şi practicat evaziunea fiscală, ei ar fi printre primii care ar suferi de o ieşire din zona euro. 
În timp ce estonienii se consideră ei-înşişi un popor conectat, statisticile arată că doar o treime din populaţie are un cont pe celebra reţea socială. Întrucât viaţa privată trebuie să rămână privată, spun celelalte două treimi. 
Șeful alianței de stânga SYRIZA este noua speranță a politicii grecești. Cu stilul său, aflat între pragmatism și retorica luptei de clasă, el neliniștește Berlinul; și nu doar pe susținătorii politicii de austeritate a Angelei Merkel.