Economia germană nu este atât de solidă pe cât se pare. Este în orice caz opinia The Economist. Bazată pe exportul de automobile şi de echipament de calitate, ea este "astăzi victimă a propriului succes", constată săptămânalul londonez. "Pieţele mondiale sunt volatile: într-un an excedentul balanţei de plăţi a trecut de la 8% din PIB, în 2008, la jumătate". Soluţia: dezvoltarea sectorului de servicii, chiar dacă nemţii au fost mai degrabă reticenţi în domeniu, şi facilitarea de creaţii de întreprindere.
"În ultimul deceniu, întreprinderile, sindicatele şi politicienii germani au încercat să-şi facă competitivă economia de export, cu rezultate spectaculare. Ţara lor trebuie acum să-şi întărească economia internă", preconizează The Economist în apropierea alegerilor legislative din 27 septembrie viitor. "Este timpul pentru experienţe", conchide ziarul.
Un sector public tentacular, sindicate atotputernice, o politică clientelistă: în Grecia, antreprenorii, care nu sunt nici ei nevinovaţi, au o listă interminabilă de plângeri. Dar,după ce au delocalizat, neglijat cercetarea şi practicat evaziunea fiscală, ei ar fi printre primii care ar suferi de o ieşire din zona euro. 
În timp ce estonienii se consideră ei-înşişi un popor conectat, statisticile arată că doar o treime din populaţie are un cont pe celebra reţea socială. Întrucât viaţa privată trebuie să rămână privată, spun celelalte două treimi. 
Șeful alianței de stânga SYRIZA este noua speranță a politicii grecești. Cu stilul său, aflat între pragmatism și retorica luptei de clasă, el neliniștește Berlinul; și nu doar pe susținătorii politicii de austeritate a Angelei Merkel.