“Revoltător”: cuvântul se impune pe prima pagină din La Vanguardia, după manifestaţia care a blocat accesul în Parlamentul regional catalan, în Barcelona, unde avea loc dezbaterea asupra măsurilor de ajustare bugetară. Mai multe sute de “indignaţi” i-au împiedicat pe deputaţi, unii fiind chiar agresaţi fizic şi insultaţi, să intre în clădire, obligându-i chiar să folosească elicoptere şi furgonete de poliţie. Înfruntări violente au avut loc în cursul zilei, cu poliţia. Este vorba de un “atac la democraţia Cataloniei” se indignează cotidianul catalan, “cel mai grav împotriva unui parlament după 23-F”, puciul nereuşit din 23 februarie 1981. La Vanguardia consideră că în interiorul mişcării “15-M” “există un disconfort provocat de anumite disfuncţii ale democraţiei şi o dorinţă de regenerare” , dar “magma indignaţilor a emis tot mai multe mesaje anti-politice şi în mod clar populiste, negând orice reprezentativitate instituţiilor noastre”. O derivă care “aminteşte cea mai gravă moştenire totalitară a secolului XX”, conchide cotidianul.
Un sector public tentacular, sindicate atotputernice, o politică clientelistă: în Grecia, antreprenorii, care nu sunt nici ei nevinovaţi, au o listă interminabilă de plângeri. Dar,după ce au delocalizat, neglijat cercetarea şi practicat evaziunea fiscală, ei ar fi printre primii care ar suferi de o ieşire din zona euro. 
În timp ce estonienii se consideră ei-înşişi un popor conectat, statisticile arată că doar o treime din populaţie are un cont pe celebra reţea socială. Întrucât viaţa privată trebuie să rămână privată, spun celelalte două treimi. 
Șeful alianței de stânga SYRIZA este noua speranță a politicii grecești. Cu stilul său, aflat între pragmatism și retorica luptei de clasă, el neliniștește Berlinul; și nu doar pe susținătorii politicii de austeritate a Angelei Merkel.