În faţa crizei financiare, băncile franceze erau mândre să adopte, încă din februarie, un cod de bune maniere reluat de către Uniunea Europeană şi G20: bonurile non-garantate, posibilitatea de a le lua înapoi în caz de pierderi ("clawback"), luare în calcul a performanţei finale a poziţiilor, etc.
Austeritatea nu a durat însă mult. "Bănci: returul profiturilor relansează dezbaterea asupra bonusurilor", titrează Les Echos după revelarea de către Libération cum că BNP Paribas intenţionează să verse aproape un miliard de euro de bonus celor 17 000 de salariaţi ai săi. Banca franceză se apără afirmând că aceste remuneraţii sunt necesare pentru a evita fuga comercialilor spre alte posturi financiare. De aceea discuţiile despre bonusuri ar trebui să aibe loc la nivel internaţional. Ar reveni deci guvernanţilor sarcina de a fixa noi reguli de joc, subliniază Les Echos. "Problema este pe lista de lucru al viitorului G20 la Pittsburg (la sfârşitul lui septembrie). Viitorul finanţei depinde de acest aspect".
Un sector public tentacular, sindicate atotputernice, o politică clientelistă: în Grecia, antreprenorii, care nu sunt nici ei nevinovaţi, au o listă interminabilă de plângeri. Dar,după ce au delocalizat, neglijat cercetarea şi practicat evaziunea fiscală, ei ar fi printre primii care ar suferi de o ieşire din zona euro. 
În timp ce estonienii se consideră ei-înşişi un popor conectat, statisticile arată că doar o treime din populaţie are un cont pe celebra reţea socială. Întrucât viaţa privată trebuie să rămână privată, spun celelalte două treimi. 
Șeful alianței de stânga SYRIZA este noua speranță a politicii grecești. Cu stilul său, aflat între pragmatism și retorica luptei de clasă, el neliniștește Berlinul; și nu doar pe susținătorii politicii de austeritate a Angelei Merkel.