Decizia autorităţilor braziliene de a nu-l extrăda pe fostul scriitor italian Cesare Battisti, acuzat de terorism, provoacă indignarea în peninsulă, începând cu preşedintele Republicii, Girgio Napolitano, aşa cum scrie La Repubblica pe prima pagină. Napolitano acuză Brasilia de violarea acordurilor internaţionale, Battisti fiind condamnat cu închisoarea pe viaţă pentru patru crime comise în timpul "anilor de plumb" (acuzaţii pe care Battisti nu le recunoaşte).
Guvernul anunţă, în ceea ce îl priveşte, un viitor recurs la Curtea Internaţională de la Haga, împotriva deciziei Braziliei. "Brazilienii consideră că au făcut un gest de stânga", comentează cotidianul roman: "ei cred că au salvat un Garibaldi sau un Che, un erou al libertăţii. În timp ce Battisti apasă pe trăgaci asemeni unui asasin ordinar"; eliberarea sa este "o pată mincinoasă peste memoria victimelor şi pe istoriei ţării noastre".
Cotidianul consacră în acelaşi timp prima sa pagină referendumurilor care vor avea loc în 12 şi 13 iunie, şi care privesc abrogarea legii care reintroduce demersul nuclear, privatizarea apei şi "împiedicarea legitimă" a celor mai importanţi oameni de stat (inclusiv şeful guvernului) de a asista la procesele care îi privesc. În timp ce Silvio Berlusconi face campanie pentru absenţă la referendum, La Repubblica subliniază că "efectul Fukushima" ar putea genera un procent de participare suficient pentru validarea votului. O victorie a lui "da", notează L'Espresso, ar marca "finalul ciclulului berlusconian".
Un sector public tentacular, sindicate atotputernice, o politică clientelistă: în Grecia, antreprenorii, care nu sunt nici ei nevinovaţi, au o listă interminabilă de plângeri. Dar,după ce au delocalizat, neglijat cercetarea şi practicat evaziunea fiscală, ei ar fi printre primii care ar suferi de o ieşire din zona euro. 
În timp ce estonienii se consideră ei-înşişi un popor conectat, statisticile arată că doar o treime din populaţie are un cont pe celebra reţea socială. Întrucât viaţa privată trebuie să rămână privată, spun celelalte două treimi. 
Șeful alianței de stânga SYRIZA este noua speranță a politicii grecești. Cu stilul său, aflat între pragmatism și retorica luptei de clasă, el neliniștește Berlinul; și nu doar pe susținătorii politicii de austeritate a Angelei Merkel.