"Jean-Claude Trichet propune crearea unui Minister al Finanţelor european", titrează Frankfurter Allgemeine Zeitung. La primirea Premiului Carol cel Mare pentru contribuţia sa la unificarea europeană, pe 2 iunie la Aachen, preşedintele Băncii Centrale Europene (BCE) a propus două niveluri de sancţiuni pentru ţările europene care nu reuşesc să-şi gereze bugetul, scrie cotidianul german. Primul nivel prevede ajutoare financiare în condiţii stricte şi acordă un drept de control şi supraveghere ţărilor care oferă aceste ajutoare. Al doilea nivel "ar trebui să fie fundamental diferit de sistemul actual de supraveghere, recomandări şi sancţiuni", explică Trichet, care propune crearea unui Minister al Finanţelor european, "cu autoritate asupra politicii bugetare şi competitivităţii şi un drept de gestionare directă a politicilor economice ale ţărilor puternic îndatorate". Astfel de propuneri ar necesita ratificarea de către statele membre ale UE.
"Competitivitatea şi disciplina bugetară vor fi de acum înainte pietre de temelie", constată FAZ, pentru care ar fi vorba de o "imensă centralizare a politicii economice europene. De fapt ţărilor cărora li s-ar cere predarea drepturilor lor suverane nu le-ar mai rămâne nimic din democraţie", deplânge cotidianul din Frankfurt.
Pentru Le Figaro, decizia lui Jean-Claude Trichet are altă motivaţie: "Punând din nou puterea politică în centrul jocului european, [el] încearcă de asemenea să împace cetăţenii cu moneda euro". La câteva săptămâni înainte de înlocuirea sa de către italianul Mario Draghi la cârma BCE, "Jean-Claude Trichet continuă să uşureze debuturile succesorului său, preîntâmpinând dezbaterile care vor apărea inevitabil în lunile următoare".
Un sector public tentacular, sindicate atotputernice, o politică clientelistă: în Grecia, antreprenorii, care nu sunt nici ei nevinovaţi, au o listă interminabilă de plângeri. Dar,după ce au delocalizat, neglijat cercetarea şi practicat evaziunea fiscală, ei ar fi printre primii care ar suferi de o ieşire din zona euro. 
În timp ce estonienii se consideră ei-înşişi un popor conectat, statisticile arată că doar o treime din populaţie are un cont pe celebra reţea socială. Întrucât viaţa privată trebuie să rămână privată, spun celelalte două treimi. 
Șeful alianței de stânga SYRIZA este noua speranță a politicii grecești. Cu stilul său, aflat între pragmatism și retorica luptei de clasă, el neliniștește Berlinul; și nu doar pe susținătorii politicii de austeritate a Angelei Merkel.