În ciuda dispozitivelor implementate de zece ani de zile, "gangurile din Europa de Est rămân greu de stăpânit", titrează De Standaard. Aceasta este constatarea făcută în 25 mai de poliţia federală belgiană, în timpul unei conferinţe de presă. Aceste ganguri ar fi constituite mai ales din "romi, majoritatea din România". Poliţiştii subliniază dificultăţile pe care le au pentru a-şi duce la bun sfârşit misiunea: mobilitatea hoţilor care "vin [în ţara noastră] pentru o perioadă cuprinsă între câteva zile şi mai multe luni şi pleacă ulterior înapoi în Est", pedepsele cu închisoarea prea puţin disuasive, numărul de ganguri dezorganizate şi, în sfârşit, utilizarea minorilor care, "datorită taliei lor mici pot să se strecoare uşor în case. Iar dacă sunt prinşi, nu riscă pedepse mari din cauza vârstei lor fragede". Cotidianul subliniază că ţările de origine ale acestor delincvenţi ar trebui, ca ţări membre ale UE, să coopereze activ în lupta împotriva criminalităţii. Hoţi care, continuă De Standaard, minează reputaţia europenilor din Est care vin să lucreze legal în Belgia.
Un sector public tentacular, sindicate atotputernice, o politică clientelistă: în Grecia, antreprenorii, care nu sunt nici ei nevinovaţi, au o listă interminabilă de plângeri. Dar,după ce au delocalizat, neglijat cercetarea şi practicat evaziunea fiscală, ei ar fi printre primii care ar suferi de o ieşire din zona euro. 
În timp ce estonienii se consideră ei-înşişi un popor conectat, statisticile arată că doar o treime din populaţie are un cont pe celebra reţea socială. Întrucât viaţa privată trebuie să rămână privată, spun celelalte două treimi. 
Șeful alianței de stânga SYRIZA este noua speranță a politicii grecești. Cu stilul său, aflat între pragmatism și retorica luptei de clasă, el neliniștește Berlinul; și nu doar pe susținătorii politicii de austeritate a Angelei Merkel.