"Săptămână sub înaltă tensiune pentru planeta finanţelor", titrează La Tribune, cu trei mari evenimente în aşteptare. În ceea ce priveşte criza datoriei publice, în acest 23 mai Atena ar trebui să facă public noul său plan pentru a scăpa de o restructurare a datoriei sale, în timp ce Italia se află sub presiune din cauza publicării, sâmbătă 21 mai, a previziunilor negative pe termen mediu venite din partea Standard &Poor's, asupra notei datoriei sale. Înspre FMI, Europa dă din coate – cu tot cu Marea Britanie – şi alcătuieşte o uniune sacră pentru nominalizarea franţuzoaicei Christine Lagarde, actual ministru de Finanţe, în postul de director general, liber după demisia lui Dominique Strauss-Kahn. În sfârşit, între 26 şi 27 mai, G8 se reuneşte la Deauville iar cotidianul economic francez subliniază divergenţele care persistă între Europa şi Statele Unite asupra politicilor care trebuie implementate pentru a ieşi din criză, deci tot atâtea "probleme" care vor marca "durabil dezbaterile asupra politicilor economice de după criză".
Un sector public tentacular, sindicate atotputernice, o politică clientelistă: în Grecia, antreprenorii, care nu sunt nici ei nevinovaţi, au o listă interminabilă de plângeri. Dar,după ce au delocalizat, neglijat cercetarea şi practicat evaziunea fiscală, ei ar fi printre primii care ar suferi de o ieşire din zona euro. 
În timp ce estonienii se consideră ei-înşişi un popor conectat, statisticile arată că doar o treime din populaţie are un cont pe celebra reţea socială. Întrucât viaţa privată trebuie să rămână privată, spun celelalte două treimi. 
Șeful alianței de stânga SYRIZA este noua speranță a politicii grecești. Cu stilul său, aflat între pragmatism și retorica luptei de clasă, el neliniștește Berlinul; și nu doar pe susținătorii politicii de austeritate a Angelei Merkel.