"Dezbaterea de justificare", care are loc în fiecare a treia miercuri a lunii mai, în timpul căreia primul ministru trebuie să justifice politica economică şi financiară a anului precedent, va fi marcată anul acesta de luarea de poziţie a liderului populist Geert Wilders care, titrează NRC Handelsblad, "şi-a însuşit criza" grecească. Şeful Partidului pentru libertate (PVV), care susţine guvernul liberal-conservator al lui Mark Rutte, a afirmat că "Grecia este un lac fără fund" şi cere ca executivul să oprească imediat orice alt nou împrumut cu destinaţia Atena. O idee pe care Rutte a calificat-o ca fiind "iresponsabilă" căci, potrivit lui, "falimentul Greciei va avea consecinţe enorme şi nu ar trebui să ne luăm asemenea riscuri", informează cotidianul din Haga, care subliniază că patronul Băncii centrale olandeze, Nout Wellink, se află pe aceeaşi lungime de undă. Dacă tensiunile politice au crescut în intensitate în aceste zile, subliniază De Volkskrant, este mai ales din cauza apropierii alegerilor senatoriale din 23 mai: "dacă majoritatea nu va fi obţinută de coaliţia aflată la putere, guvernul nu va putea, pe termen lung, da o urmare exigenţelor formulate de PVV".
Un sector public tentacular, sindicate atotputernice, o politică clientelistă: în Grecia, antreprenorii, care nu sunt nici ei nevinovaţi, au o listă interminabilă de plângeri. Dar,după ce au delocalizat, neglijat cercetarea şi practicat evaziunea fiscală, ei ar fi printre primii care ar suferi de o ieşire din zona euro. 
În timp ce estonienii se consideră ei-înşişi un popor conectat, statisticile arată că doar o treime din populaţie are un cont pe celebra reţea socială. Întrucât viaţa privată trebuie să rămână privată, spun celelalte două treimi. 
Șeful alianței de stânga SYRIZA este noua speranță a politicii grecești. Cu stilul său, aflat între pragmatism și retorica luptei de clasă, el neliniștește Berlinul; și nu doar pe susținătorii politicii de austeritate a Angelei Merkel.