“O preşedinţie pe timp de criză”, titrează Dziennik Gazeta Prawna, îngrijorată de posibilele consecinţe după arestarea şefului FMI Dominique Strauss-Kahn acuzat de tentativă de viol. Potrivit cotidianului din Varşovia, lipsa vizibilităţii pe pieţele financiare (nu s-a luat o decizie în privinţa continuării ajutorului pentru Grecia, întrebările legate de posibilul succesor al lui Strauss-Kahn) poate “strica planurile preşedinţiei poloneze”. Mai departe, falimentul Greciei, o concluzie anterioară a unor experţi FMI, va însemna că “orice alte probleme ale UE vor trece pe plan secund” , potrivit lui Hugo Brady de la Centrul din Londra pentru Reformă Europeană. Ca un ecou al acestor sentimente, editorialistul Andrzej Talaga scrie că “în iulie ne-am putea afla în mijlocul unei dezbateri fundamentale despre viitorul UE care va reduce preşedinţia [poloneză] şi scopurile sale la un episode nesemnificativ”. Prin urmare, pentru a face progrese în domenii cum ar fi Parteneriatul estic sau securitatea energetică, Varşovia ar trebui să fie sigură că are sprijinul Germaniei, pentru că “fiind donatorul numărul unu când e vorba de slăbiciunile europene, Berlin va avea cel mai important cuvânt de spus în dezbatere”.
Un sector public tentacular, sindicate atotputernice, o politică clientelistă: în Grecia, antreprenorii, care nu sunt nici ei nevinovaţi, au o listă interminabilă de plângeri. Dar,după ce au delocalizat, neglijat cercetarea şi practicat evaziunea fiscală, ei ar fi printre primii care ar suferi de o ieşire din zona euro. 
În timp ce estonienii se consideră ei-înşişi un popor conectat, statisticile arată că doar o treime din populaţie are un cont pe celebra reţea socială. Întrucât viaţa privată trebuie să rămână privată, spun celelalte două treimi. 
Șeful alianței de stânga SYRIZA este noua speranță a politicii grecești. Cu stilul său, aflat între pragmatism și retorica luptei de clasă, el neliniștește Berlinul; și nu doar pe susținătorii politicii de austeritate a Angelei Merkel.