"Bine aţi venit domnule preşedinte!", titrează Handelsblatt după "da"-ul definitiv al Angelei Merkel la nominarea guvernatorului Băncii Italiei, Mario Draghi, în vârful Băncii Centrale Europene (BCE), în octombrie viitor. Luată pe neaşteptate de retragerea "propriului" candidat, patronul Bundesbank, Axel Weber, Merkel s-a lăsat aşteptată, constată cotidianul economic. "În plină criză a monedei euro, ea nu credea că va putea impune nemţilor un bancher care provine dintr-o ţară campioană a inflaţiei şi a datoriilor", scrie Handelsblatt. Totuşi, notează ziarul, Draghi este văzut drept un stâlp al stabilităţii, cu mult mai potrivit, fiind italian, în a convinge statele din Sudul Europei să meargă pe calea cea bună. "Viitorul euro nu este asigurat doar de simpla numire a lui Draghi. Însă şansele unei întoarceri spre stabilitate au crescut: Mario Draghi este omul potrivit la momentul potrivit", trage concluzia ziarul. Omologul său italian La Stampa scrie că "Draghi a fost invitat să se aşeze într-un fotoliu puternic şi nu prea confortabil, în momentul cel mai dificil al istoriei monedei unice, într-un cadru general de confuzie în interiorul pieţelor financiare internaţionale. Sarcina cea mai urgentă şi cea mai delicată a preşedintelui BCE va fi să evite, pe de o parte, restructurarea datoriei greceşti, şi pe de alta, de a aduce economia acestei ţări – în aceste timpuri rezonabile – spre o funcţionare normală, care să-i permită să-şi plătească datoriile. Faţă de Irlanda şi de Portugalia, lovite şi ele de o gravă boală financiară, va trebui dusă aceeaşi politică".
Un sector public tentacular, sindicate atotputernice, o politică clientelistă: în Grecia, antreprenorii, care nu sunt nici ei nevinovaţi, au o listă interminabilă de plângeri. Dar,după ce au delocalizat, neglijat cercetarea şi practicat evaziunea fiscală, ei ar fi printre primii care ar suferi de o ieşire din zona euro. 
În timp ce estonienii se consideră ei-înşişi un popor conectat, statisticile arată că doar o treime din populaţie are un cont pe celebra reţea socială. Întrucât viaţa privată trebuie să rămână privată, spun celelalte două treimi. 
Șeful alianței de stânga SYRIZA este noua speranță a politicii grecești. Cu stilul său, aflat între pragmatism și retorica luptei de clasă, el neliniștește Berlinul; și nu doar pe susținătorii politicii de austeritate a Angelei Merkel.