“Creşterea Euribor a mărit dobânzile pe care Portugalia le va plăti UE”, titrează Público, adăugând că rata dobânzii pe care Bruxelles o va impune Lisabonei pentru împrumuturile salvării de 52 de miliarde de euro (26 de miliarde vor veni de la Fondul Monetar Internaţional) va varia între 5.5 şi 6 procente, o rată mai mare decât cea a Greciei (puţin peste 4 procente) şi similară cu cea deţinută de Irlanda (5.8 procente), din cauza creşterii costurilor monedei pe piaţă. Rata a fost anunţată de Olli Rehn, comisarul european pentru Afaceri Economice după ce Comisia a dat undă verde ajutorului financiar pentru Portugalia. Cotidianul din Lisabona notează că rata exactă va fi stabilită de miniştrii europeni ai finanţelor pe 16 mai, când se aşteaptă aprobarea întregului program. Correio da Manhã, un alt ziar portughez, adaugă că Bruxelles va obţine 1.3 miliarde de euro pe an prin salvarea Portugaliei.
Un sector public tentacular, sindicate atotputernice, o politică clientelistă: în Grecia, antreprenorii, care nu sunt nici ei nevinovaţi, au o listă interminabilă de plângeri. Dar,după ce au delocalizat, neglijat cercetarea şi practicat evaziunea fiscală, ei ar fi printre primii care ar suferi de o ieşire din zona euro. 
În timp ce estonienii se consideră ei-înşişi un popor conectat, statisticile arată că doar o treime din populaţie are un cont pe celebra reţea socială. Întrucât viaţa privată trebuie să rămână privată, spun celelalte două treimi. 
Șeful alianței de stânga SYRIZA este noua speranță a politicii grecești. Cu stilul său, aflat între pragmatism și retorica luptei de clasă, el neliniștește Berlinul; și nu doar pe susținătorii politicii de austeritate a Angelei Merkel.