“Municipalităţile refuză să înapoieze zeci de hectare polonezilor”, scrie Lidové Noviny. În 1958, explică ziarul din Praga, frontiera dintre Cehoslovacia şi Polonia a fost prost delimitată. Astăzi, în scopul compensării Poloniei, care a refuzat o despăgubire financiară, guvernul ceh a decis să ofere porţiuni din teritoriu aparţinând statului, din nordul Boemiei şi din Moravia, în total 368 de hectare. Aceasta a suscitat critici violente din partea primarilor în chestiune, care se tem că diminuarea suprafeţelor municipalităţilor lor să nu se traducă prin reducerea subvenţiilor. Inspirat din campania de protest împotriva instalării în Republica Cehă a radarului scutului american antirachetă, primarii vor să câştige simpatia opiniei publice şi “dacă e necesar, să organizeze un referendum”.
Un sector public tentacular, sindicate atotputernice, o politică clientelistă: în Grecia, antreprenorii, care nu sunt nici ei nevinovaţi, au o listă interminabilă de plângeri. Dar,după ce au delocalizat, neglijat cercetarea şi practicat evaziunea fiscală, ei ar fi printre primii care ar suferi de o ieşire din zona euro. 
În timp ce estonienii se consideră ei-înşişi un popor conectat, statisticile arată că doar o treime din populaţie are un cont pe celebra reţea socială. Întrucât viaţa privată trebuie să rămână privată, spun celelalte două treimi. 
Șeful alianței de stânga SYRIZA este noua speranță a politicii grecești. Cu stilul său, aflat între pragmatism și retorica luptei de clasă, el neliniștește Berlinul; și nu doar pe susținătorii politicii de austeritate a Angelei Merkel.