"Prăbuşirea Belarusului", titrează Gazeta Wyborcza. Privat de fonduri străine în urma represiunii violente, de către preşedintele Alexandr Lukaşenko, a manifestaţiilor opoziţiei cu ocazia alegerilor din 2010 – intensificată în urma atentatului cu bombă de la metroul din Minsk, pe 11 aprilie – ţara este pe punctul de prăbuşire economică, relatează cotidianul din Varşovia. "Bieloruşii cumpără valută, zahăr, făină şi hrişcă", creând "panică pe piaţă", alimentată de zvonurile unei devalorizări iminente a monedei naţionale. Iar marja de manoperă a lui Lukaşenko este limitată, scrie Gazeta, pentru că atât Occidentul cât şi Rusia "l-au încolţit şi i-au impus condiţii dure". În schimbul unui ajutor financiar, s-ar părea că Moscova doreşte acţiuni ale "celor mai atrăgătoare companii bieloruse", printre care cele din domeniul conductelor de gaze, maşini şi îngrăşăminte. Cu toate acestea, Rusia este ultima şansă a regimului de la Minsk. Şi totuşi, conform unui fost ministru rus al economiei, Yevgeny Yasin, "Moscova nu-l va ajuta pe Lukaşenko decât până când îi va găsi un înlocuitor".
Un sector public tentacular, sindicate atotputernice, o politică clientelistă: în Grecia, antreprenorii, care nu sunt nici ei nevinovaţi, au o listă interminabilă de plângeri. Dar,după ce au delocalizat, neglijat cercetarea şi practicat evaziunea fiscală, ei ar fi printre primii care ar suferi de o ieşire din zona euro. 
În timp ce estonienii se consideră ei-înşişi un popor conectat, statisticile arată că doar o treime din populaţie are un cont pe celebra reţea socială. Întrucât viaţa privată trebuie să rămână privată, spun celelalte două treimi. 
Șeful alianței de stânga SYRIZA este noua speranță a politicii grecești. Cu stilul său, aflat între pragmatism și retorica luptei de clasă, el neliniștește Berlinul; și nu doar pe susținătorii politicii de austeritate a Angelei Merkel.