"Stenograme secrete dezvăluie legătura dintre societăţile petroliere şi invazia Irakului", titrează The Independent, revelând înţelegerea dintre Guvernul britanic şi industria petrolieră în ajunul invaziei Irakului din 2003. Stenogramele deconspirate ale unei serii de întâlniri între miniştri şi directori ai societăţilor petroliere "contrazic dezminţirile publice făcute la vremea respectivă referitoare la interesele personale ale companiilor petroliere şi ale guvernelor occidentale", observă cotidianul londonez. O însemnare arată că la sfârşitul anului 2002, Baroana Symons, la vremea respectivă ministru al comerţului, a spus companiei multinaţionale BP "că Guvernul crede că societăţile energetice britanice ar trebui să primească o parte din enormele rezerve de petrol şi gaze din Irak, ca recompensă pentru sprijinul militar al lui Tony Blair la planurile americane de schimbare a regimului". În timp ce BP a declarat public faptul că nu are "niciun interes strategic" în Irak, în privat a transmis ministrului de externe că Irakul este "mai important decât tot ceea ce a vazut de multă vreme".
Un sector public tentacular, sindicate atotputernice, o politică clientelistă: în Grecia, antreprenorii, care nu sunt nici ei nevinovaţi, au o listă interminabilă de plângeri. Dar,după ce au delocalizat, neglijat cercetarea şi practicat evaziunea fiscală, ei ar fi printre primii care ar suferi de o ieşire din zona euro. 
În timp ce estonienii se consideră ei-înşişi un popor conectat, statisticile arată că doar o treime din populaţie are un cont pe celebra reţea socială. Întrucât viaţa privată trebuie să rămână privată, spun celelalte două treimi. 
Șeful alianței de stânga SYRIZA este noua speranță a politicii grecești. Cu stilul său, aflat între pragmatism și retorica luptei de clasă, el neliniștește Berlinul; și nu doar pe susținătorii politicii de austeritate a Angelei Merkel.