Germania începe să aibă îndoieli în privința participării sale la planurile de salvare a zonei euro. “Domeniul de aplicare al autorizației este greu de prevăzut”, titrează Handelsblatt, citând un raport realizat de experți ai Bundestag. Cotidianul economic arată că acest studiu al juriștilor Parlamentului german avertizează în privința costurilor ascunse ale Mecanismului european de stabilitate (MES) care trebuie pus în practică din 2013.
Acest fond în valoare de 500 de miliarde de euro va fi finanțat de statele membre, care vor aduce și garanții financiare în caz de probleme cu plățile ale unor state membre. Prin această garanție, notează experții, “se pune în practică un proces la capătul căruia suma de plătit ar putea fi mai ridicată, fără ca Parlamentul să poată exercita o influență decisivă”. Și la urma urmei, analizează Handelsblatt, punând în pericol stabilitatea monetară, Germania s-ar găsi într-o situație ciudată față de Constituția sa. Pentru a preveni acest risc, mai arată ziarul, Curtea de Conturi federală estimează că Parlamentul trebuie să fixeze natura și suma contribuției germane la MES.
Un sector public tentacular, sindicate atotputernice, o politică clientelistă: în Grecia, antreprenorii, care nu sunt nici ei nevinovaţi, au o listă interminabilă de plângeri. Dar,după ce au delocalizat, neglijat cercetarea şi practicat evaziunea fiscală, ei ar fi printre primii care ar suferi de o ieşire din zona euro. 
În timp ce estonienii se consideră ei-înşişi un popor conectat, statisticile arată că doar o treime din populaţie are un cont pe celebra reţea socială. Întrucât viaţa privată trebuie să rămână privată, spun celelalte două treimi. 
Șeful alianței de stânga SYRIZA este noua speranță a politicii grecești. Cu stilul său, aflat între pragmatism și retorica luptei de clasă, el neliniștește Berlinul; și nu doar pe susținătorii politicii de austeritate a Angelei Merkel.