“Doliu şi dispreţ”,titrează Gazeta Wyborcza la o zi după prima aniversare a tragediei aeriene de la Smolensk din 10 aprilie 2010, când au murit 96 de persoane, inclusiv preşedintele polonez Lech Kaczynski. Jaroslaw, geamănul preşedintelui decedat şi liderul principalului partid de opoziţie Lege şi Dreptate (PiS), a ignorat ceremoniile oficiale la care au participat actualul preşedinte Bronislaw Komorowski şi premierul Donald Tusk şi a mers împreună cu mii de susţinători ai PiS în faţa palatului prezidenţial. În timp ce Komorowski a vorbit despre nevoia unei împăcări naţionale, Jaroslaw Kaczynski a insistat asupra faptului că actualii conducători ai ţării “nu au dreptul să vorbească în numele Poloniei”.
Pentru GW este “începutul campaniei electorale a PiS” înainte de alegerile parlamentare din toamnă. Cotidianul, care l-a acuzat pe Kaczynski că este gata să “trădeze orice ar avea sfânt pentru a reveni la putere”, i-a criticat discursul, considerat “cel mai dispreţuitor la adresa polonezilor din ultimii ani”. Totuşi, cotidianul conservator Rzeczpospolita insistă că “societatea nu poate fi construită pe amnezia impusă de sus” şi ar trebui bazată pe acţiuni ale căror scop este să “ne aducă mai aproape de adevărul despre Smolensk”. Potrivit sociologului Grzegorz Makowski, citat de Dziennik Gazeta Prawna, diviziunile profunde provocate de prăbuşirea avionului de la Smolensk nu vor dispărea prea curând. “Este un conflict al diferitelor mentalităţi şi ideologii – un fel de cruciadă internă naţională...care ar putea să dureze un deceniu sau două”.
l
Un sector public tentacular, sindicate atotputernice, o politică clientelistă: în Grecia, antreprenorii, care nu sunt nici ei nevinovaţi, au o listă interminabilă de plângeri. Dar,după ce au delocalizat, neglijat cercetarea şi practicat evaziunea fiscală, ei ar fi printre primii care ar suferi de o ieşire din zona euro. 
În timp ce estonienii se consideră ei-înşişi un popor conectat, statisticile arată că doar o treime din populaţie are un cont pe celebra reţea socială. Întrucât viaţa privată trebuie să rămână privată, spun celelalte două treimi. 
Șeful alianței de stânga SYRIZA este noua speranță a politicii grecești. Cu stilul său, aflat între pragmatism și retorica luptei de clasă, el neliniștește Berlinul; și nu doar pe susținătorii politicii de austeritate a Angelei Merkel.