“Banca centrală europeană este gata să mărească ratele dobânzilor în Europa”, titrează pe prima pagină Les Echos în ziua în care banca centrală ar trebui să mărească dobânda cheie cu un sfert de punct, ducând-o la 1,25%. “Pentru prima dată de aproape trei ani, banii își vor reveni în zona euro. Este vorba de o schimbare de epocă. După doi ani de dobânzi foarte joase, Înțelepții din Frankfurt indică actorilor economici că ora întoarcerii la normalitate a venit”, scrie François Vidal, redactor-șef al cotidianului economic.
Întrebarea este dacă trebuie să ne bucurăm de această întoarcere la ortodoxia monetară, continuă editorialistul:
“Cele două ipoteze economice care fondează acțiunea BCE sunt departe de a fi indiscutabile. Mai întâi, riscul întoarcerii inflației, considerată drept răul absolut în Frankfurt, nu este stabilit în mod clar. Dacă un curs ridicat pentru materiile prime alimentează o creștere a prețurilor pentru economiile occidentale, nicăieri nu a declanșat efecte secundare, adică revendicări salariale. Inclusiv în Germania. Apoi, și fără îndoială vorbim de un punct cheie, suntem departe de a fi siguri că zona euro este destul de robustă pentru a suporta ridicarea prețului resurselor de bază a băncilor și aprecierea monedei europene care decurge de aici. Există deci un risc care nu trebuie neglijat potrivit căruia ciclul de creștere a dobânzilor să nu limiteze revenirea economică acolo unde ea există, crescând în același timp greutățile în țările mai fragile din zonă, Grecia, Irlanda, și, de ieri, Portugalia, în cap de listă. După multe opinii, decizia BCE ține de un pariu.”
Dar, așteptând, un lucru este sigură, conchide Les Echos.
“Dacă BCE a mers mai departe de mandatul său pentru a evita ce e mai rău, această paranteză a generozității monetare este închisă. Depinde de guvernanți să-și ia măsurile necesare pentru a asigura stabilitatea în zona euro.”
Un sector public tentacular, sindicate atotputernice, o politică clientelistă: în Grecia, antreprenorii, care nu sunt nici ei nevinovaţi, au o listă interminabilă de plângeri. Dar,după ce au delocalizat, neglijat cercetarea şi practicat evaziunea fiscală, ei ar fi printre primii care ar suferi de o ieşire din zona euro.
În timp ce estonienii se consideră ei-înşişi un popor conectat, statisticile arată că doar o treime din populaţie are un cont pe celebra reţea socială. Întrucât viaţa privată trebuie să rămână privată, spun celelalte două treimi.
Șeful alianței de stânga SYRIZA este noua speranță a politicii grecești. Cu stilul său, aflat între pragmatism și retorica luptei de clasă, el neliniștește Berlinul; și nu doar pe susținătorii politicii de austeritate a Angelei Merkel.