La începutul verii, Danemarca a decis să stabilească un comandament arctic şi un corp expediţionar [Task Force] în nord, observă Politiken. Oficial, este vorba de o adaptare la schimbările climatice care vor conduce la sporirea tranzitului maritim şi a extragerii de materii prime, deci prin urmare la mai multe conflicte posibile în regiunea arctică. Dar cotidianul crede că Danemarca încearcă să-şi consolideze poziţia militară în cursa pentru materii prime, în special pentru petrol.
Politiken aminteşte că ţările riverane ale Oceanului Arctic – Danemarca (prin Groenlanda), Statele Unite, Rusia, Norvegia şi Canada – au toate pretenţii teritoriale asupra zonei. Cât timp această problemă nu este rezolvată, fiecare începe să se "pregătească" militar. Dar ziarul consideră că problema ar trebui să fie soluţionată de către ONU şi că "cu o tradiţie îndelungată a respectului pentru dreptul internaţional şi importanţa pe care o acordă ONU, Danemarca ar putea foarte bine lua iniţiativa".
Un sector public tentacular, sindicate atotputernice, o politică clientelistă: în Grecia, antreprenorii, care nu sunt nici ei nevinovaţi, au o listă interminabilă de plângeri. Dar,după ce au delocalizat, neglijat cercetarea şi practicat evaziunea fiscală, ei ar fi printre primii care ar suferi de o ieşire din zona euro. 
În timp ce estonienii se consideră ei-înşişi un popor conectat, statisticile arată că doar o treime din populaţie are un cont pe celebra reţea socială. Întrucât viaţa privată trebuie să rămână privată, spun celelalte două treimi. 
Șeful alianței de stânga SYRIZA este noua speranță a politicii grecești. Cu stilul său, aflat între pragmatism și retorica luptei de clasă, el neliniștește Berlinul; și nu doar pe susținătorii politicii de austeritate a Angelei Merkel.