"Am formaţie de profesor cu meserie de chelner". La şapte luni de la revolta unei părţi din tineret, cotidianul grec Ta Nea a raportat în prima pagină că patru diplomaţi greci din zece au un loc de muncă diferit de ceea ce au studiat.
Cotidianul explică că Grecia este ţara europeană cu cel mai mare număr de absolvenţi, dar şi cu cel mai mare număr de tineri şomeri. Cei mai mulţi trebuie deci să se reconvertească. Astfel, 90% din absolvenţii în teologie nu exercită profesii ecleziastice. Unii sunt chiar numiţi "preoţii-chelneri". Urmaţi de sociologi la 70%, arheologi la 42% şi de profesorii de sport cu 35%. Peste 17 000 de medici, farmacişti şi avocaţi sunt perpetuu pe listele agenţiilor de ocupare a forţei de muncă. Un fenomen care s-a amplificat în ultimii ani, cu creşterea generaţiei "600 de euro".
Un sector public tentacular, sindicate atotputernice, o politică clientelistă: în Grecia, antreprenorii, care nu sunt nici ei nevinovaţi, au o listă interminabilă de plângeri. Dar,după ce au delocalizat, neglijat cercetarea şi practicat evaziunea fiscală, ei ar fi printre primii care ar suferi de o ieşire din zona euro. 
În timp ce estonienii se consideră ei-înşişi un popor conectat, statisticile arată că doar o treime din populaţie are un cont pe celebra reţea socială. Întrucât viaţa privată trebuie să rămână privată, spun celelalte două treimi. 
Șeful alianței de stânga SYRIZA este noua speranță a politicii grecești. Cu stilul său, aflat între pragmatism și retorica luptei de clasă, el neliniștește Berlinul; și nu doar pe susținătorii politicii de austeritate a Angelei Merkel.