“Au depășit băncile criza?”, titrează La Tribune, în timp ce astăzi sunt așteptate rezultatele celui de-al doilea val al testelor de stress ale instituțiilor financiare “cu o nerăbdare amestecată cu teamă”, în cancelariile europene. După eșecul ediției din 2010 a “testelor de stress”, “ale căror rezultate au fost incapabile să prezică prăbușirea iminentă a sectorului bancar irlandez”, “mecanismele de reglare europene doresc să furnizeze piețelor o fotografie, fidelă de data aceasta, a solidității băncilor de pe continent”. “Rezultatele ar trebui să pună în lumină diferențele dintre țări, continuă La Tribune. Căci, dacă anumite bănci, mai ales britanice, franceze și italiene, par gata să treacă proba, altele rămân subcapitalizate, precum cele germane, irlandeze, portugheze și casele de economii spaniole.”
Un sector public tentacular, sindicate atotputernice, o politică clientelistă: în Grecia, antreprenorii, care nu sunt nici ei nevinovaţi, au o listă interminabilă de plângeri. Dar,după ce au delocalizat, neglijat cercetarea şi practicat evaziunea fiscală, ei ar fi printre primii care ar suferi de o ieşire din zona euro. 
În timp ce estonienii se consideră ei-înşişi un popor conectat, statisticile arată că doar o treime din populaţie are un cont pe celebra reţea socială. Întrucât viaţa privată trebuie să rămână privată, spun celelalte două treimi. 
Șeful alianței de stânga SYRIZA este noua speranță a politicii grecești. Cu stilul său, aflat între pragmatism și retorica luptei de clasă, el neliniștește Berlinul; și nu doar pe susținătorii politicii de austeritate a Angelei Merkel.