“Relațiile polono-lituaniene au atins limita de jos”, se plânge editorialistul Rzeczpospolita după ce președintele lituanian Dalia Grybauskaite a semnat un amendament la legea educației pe 30 martie, care, potrivit cotidianului, ar putea să deterioreze situația pentru 200.000 de polonezi care trăiesc în Lituania. Sub noua lege, care intră în vigoare pe 1 iulie, predarea mai multor discipline (cum ar fi istoria și geografia lituaniană) în limba lituaniană va fi obligatorie în școlile minorităților, o mișcare care, în ochii ministrului Educației lituanian Gintaras Steponavicius este dictată de “nevoia unei integrări mai bune a minorității poloneze în Lituania”. Rzeczpospolita se teme că noua lege va însemna și lichidarea a mai mult de jumătate din cele 116 școli poloneze din Lituania, pentru că precizează că în locuri unde se găsesc două școli (una care oferă educație într-o limbă minoritară) și nu sunt suficienți elevi, școala minoritară se va închide.
Un sector public tentacular, sindicate atotputernice, o politică clientelistă: în Grecia, antreprenorii, care nu sunt nici ei nevinovaţi, au o listă interminabilă de plângeri. Dar,după ce au delocalizat, neglijat cercetarea şi practicat evaziunea fiscală, ei ar fi printre primii care ar suferi de o ieşire din zona euro. 
În timp ce estonienii se consideră ei-înşişi un popor conectat, statisticile arată că doar o treime din populaţie are un cont pe celebra reţea socială. Întrucât viaţa privată trebuie să rămână privată, spun celelalte două treimi. 
Șeful alianței de stânga SYRIZA este noua speranță a politicii grecești. Cu stilul său, aflat între pragmatism și retorica luptei de clasă, el neliniștește Berlinul; și nu doar pe susținătorii politicii de austeritate a Angelei Merkel.