"Avertismentul", titrează Libération după cel de al doilea tur al alegerilor cantonale. Dacă Frontul Naţional (FN, extrema dreaptă) al lui Marine Le Pen nu a câştigat decât în două cantoane – Carpentras, în Vaucluse şi Brignoles, în Var – el a depăşit 40 de procente în nenumărate cantoane şi a câştigat voci, obţinând 11 % la nivel naţional. Puţine departamente schimbă majoritatea, PS totalizând aproximativ 36 % în faţa UMP (dreapta), care are 18.6 %, şi, similar primului tur, abstenţionismul (54 %) este cel care caracterizează acest scrutin. "Acest cel de al doilea tur al alegerilor cantonale confirmă dezinteresul alegătorilor pentru acest ultim scrutin dinaintea anului 2012[alegeri prezidenţiale]", scrie cotidianul de stânga, pentru care asistăm astăzi la o "banalizare a deșertificării urnelor care consfinţeşte de fapt neîncrederea cetăţenilor faţă de responsabilii lor politici". "La un an de alegerile prezidenţiale, democraţia franceză merge prost", trage concluzia acest ziar.
Un sector public tentacular, sindicate atotputernice, o politică clientelistă: în Grecia, antreprenorii, care nu sunt nici ei nevinovaţi, au o listă interminabilă de plângeri. Dar,după ce au delocalizat, neglijat cercetarea şi practicat evaziunea fiscală, ei ar fi printre primii care ar suferi de o ieşire din zona euro. 
În timp ce estonienii se consideră ei-înşişi un popor conectat, statisticile arată că doar o treime din populaţie are un cont pe celebra reţea socială. Întrucât viaţa privată trebuie să rămână privată, spun celelalte două treimi. 
Șeful alianței de stânga SYRIZA este noua speranță a politicii grecești. Cu stilul său, aflat între pragmatism și retorica luptei de clasă, el neliniștește Berlinul; și nu doar pe susținătorii politicii de austeritate a Angelei Merkel.