"Primele băncilor nu mai fac parte din epoca noastră", titrează De Morgen. Căci decizia marilor bănci belgiene KBC şi Dexia, de a distribui noi prime conducătorilor lor "a iritat profund" anumite bănci mai mici. Acestea din urmă consideră măsura ca fiind "imprudentă şi fiind un dezastru pentru încrederea clienţilor faţă de sectorul bancar", care tocmai începe "să se restabilească după lovitura primită în urma crizei financiare". De Morgen explică faptul că dezbaterea asupra primelor (bonus) a început în Olanda săptămâna trecută, când ING a anunţat dublarea primei anuale a principalilor săi directori, sume cuprinse între 600 000 şi 1.2 milioane de euro, înainte de a renunţa sub presiunea clienţilor furioşi şi a guvernului. KBC şi Dexia care, asemeni ING, au primit ajutoare din partea statului în timpul crizei financiare şi nu şi-au rambursat încă datoriile, nu au intenţia să urmeze exemplul ING. Acestea din urmă consideră că bonusurile sunt necesare pentru "a păstra talentele din top la bord".
Un sector public tentacular, sindicate atotputernice, o politică clientelistă: în Grecia, antreprenorii, care nu sunt nici ei nevinovaţi, au o listă interminabilă de plângeri. Dar,după ce au delocalizat, neglijat cercetarea şi practicat evaziunea fiscală, ei ar fi printre primii care ar suferi de o ieşire din zona euro. 
În timp ce estonienii se consideră ei-înşişi un popor conectat, statisticile arată că doar o treime din populaţie are un cont pe celebra reţea socială. Întrucât viaţa privată trebuie să rămână privată, spun celelalte două treimi. 
Șeful alianței de stânga SYRIZA este noua speranță a politicii grecești. Cu stilul său, aflat între pragmatism și retorica luptei de clasă, el neliniștește Berlinul; și nu doar pe susținătorii politicii de austeritate a Angelei Merkel.