"Flash-ball, arma teribilismului", titrează Libération, la o săptămână de la incidentele de la Montreuil, în suburbia pariziană. În 8 iulie trecut, realizatorul Joachim Gatti îşi pierdea un ochi în urma şocului care a urmat încasării unui tir de flash-ball al poliţiei, pe când manifesta împotriva expulzării unui squat. Cotidianul denunţă "violenţele poliţiste" exersate în timpul unei manifestaţii care se derula "în linişte şi pace", potrivit lui Dominique Voynet, primar al comunei.
"Joachim Gatti este cel puţin a şaptea persoană care şi-a pierdut vederea din cauza acestui echipament", se indignează Libération. "Utilizarea pistoalelor flash-ball ca şi a a celor Taser trebuie să fie mai bine reglementată, poliţiştii ar trebui să fie mai bine formaţi". Această armă este într-adevăr rezervată situaţiilor de legitimă apărare iar tirurile la nivelul feţei şi al capului sunt proscrise. Pentru sociologul Fabien Jobard, "brutalitatea este adeseori semnul unei poliţii care stăpâneşte din ce în ce mai puţin terenul".
Un sector public tentacular, sindicate atotputernice, o politică clientelistă: în Grecia, antreprenorii, care nu sunt nici ei nevinovaţi, au o listă interminabilă de plângeri. Dar,după ce au delocalizat, neglijat cercetarea şi practicat evaziunea fiscală, ei ar fi printre primii care ar suferi de o ieşire din zona euro. 
În timp ce estonienii se consideră ei-înşişi un popor conectat, statisticile arată că doar o treime din populaţie are un cont pe celebra reţea socială. Întrucât viaţa privată trebuie să rămână privată, spun celelalte două treimi. 
Șeful alianței de stânga SYRIZA este noua speranță a politicii grecești. Cu stilul său, aflat între pragmatism și retorica luptei de clasă, el neliniștește Berlinul; și nu doar pe susținătorii politicii de austeritate a Angelei Merkel.