"Tensiunea dintre ministerele Culturii şi cel al Afacerilor Externe a luat sfârşit. După luni în şir de rivalitate, (...) cele două ministere au convenit asupra unui acord", informează cotidianul El Pais. El pune capăt astfel diferendului din jurul direcţiei şi gestiunii Institutului Cervantes, veritabilă emblemă a politicii culturale externe.
De acum înainte, va fi deci fiecare pentru sine, ministerul Afacerilor Externe se va însărcina cu întreţinerea reţelei culturale din străinătate, iar ministerul Culturii de a "produce" opere artistice. Potrivit ministrului Afacerilor Externe Miguel Angel Moratinos, "ministerul Afacerilor Externe este mai competent în ţările receptor (...), în timp ce ministerul Culturii se însărcinează cu configurarea produsului şi a conceptului care trebuie prezentat în acele ţări". Noul Plan naţional de acţiune culturală externă va defini priorităţile şi activităţile culturale într-o optică de "consensus şi coordonare". Va crea, în fine, un profil de mediator cultural pentru a ajuta ambasadele.
Un sector public tentacular, sindicate atotputernice, o politică clientelistă: în Grecia, antreprenorii, care nu sunt nici ei nevinovaţi, au o listă interminabilă de plângeri. Dar,după ce au delocalizat, neglijat cercetarea şi practicat evaziunea fiscală, ei ar fi printre primii care ar suferi de o ieşire din zona euro. 
În timp ce estonienii se consideră ei-înşişi un popor conectat, statisticile arată că doar o treime din populaţie are un cont pe celebra reţea socială. Întrucât viaţa privată trebuie să rămână privată, spun celelalte două treimi. 
Șeful alianței de stânga SYRIZA este noua speranță a politicii grecești. Cu stilul său, aflat între pragmatism și retorica luptei de clasă, el neliniștește Berlinul; și nu doar pe susținătorii politicii de austeritate a Angelei Merkel.