Legarea Asiei Centrale de Europa Occidentală, pentru a reduce dependenţa acesteia de gazul rus, aceasta este ambiţia viitorului gazoduct Nabucco, a cărui intrare în funcţiune este prevăzută în 2014. Pe 13 iulie, la Ankara, Turcia, Bulgaria, România, Ungaria şi Austria, deci cele cinci ţări pe teritoriul cărora trece conducta de 3000 km, au semnat un acord care deschide calea acestui proiect. "Dacă se găsesc bani [...], va rămâne încă de rezolvat cea mai mare problemă: furnizarea cu gaz", nuanţează expertul turc Necdet Pamir, în Le Figaro.
"Azerbaidjanul a dezamăgit sever promotorii Nabucco decizând la începutul lunii iulie să acorde un acces prioritar lui Gazprom", explică cotidianul francez. Confruntată cu puternice reacţii din Europa, compania petrolieră de stat din Azerbaidjan, a afirmat că va asigura volumele promise. Turkmenistanul, răcit faţă de Moscova, a decis, de asemenea, să adere la proiectul european. "Bruxelles speră să câştige şi promisiunea Kazahstanului şi Uzbekistanului, trăgând cu ochiul pe termen mai lung spre rezervele de gaze din Egipt, Irak şi Iran", conchide Le Figaro.
Un sector public tentacular, sindicate atotputernice, o politică clientelistă: în Grecia, antreprenorii, care nu sunt nici ei nevinovaţi, au o listă interminabilă de plângeri. Dar,după ce au delocalizat, neglijat cercetarea şi practicat evaziunea fiscală, ei ar fi printre primii care ar suferi de o ieşire din zona euro. 
În timp ce estonienii se consideră ei-înşişi un popor conectat, statisticile arată că doar o treime din populaţie are un cont pe celebra reţea socială. Întrucât viaţa privată trebuie să rămână privată, spun celelalte două treimi. 
Șeful alianței de stânga SYRIZA este noua speranță a politicii grecești. Cu stilul său, aflat între pragmatism și retorica luptei de clasă, el neliniștește Berlinul; și nu doar pe susținătorii politicii de austeritate a Angelei Merkel.