La exact douăzeci şi cinci de ani de la asasinarea lui Olof Palme, "iată cum îşi aminteşte Suedia de crimă", titrează Svenska Dagbladet, care reproduce prima pagină a cotidianului din 28 februarie 1986, ziua morţii Primului ministru. Cotidianul notează în ce fel a schimbat acest eveniment societatea suedeză. "Faptul că Primul ministru a fost împuşcat în stradă [în plin centrul Stockholm] a şters pentru totdeauna imaginea de ţară sigură a Suediei", scrie Svenska Dagbladet. Asasinarea Annei Lindh, în 2003, ministrul Afacerilor Externe, în condiţii asemănătoare, "a instaurat în mod permanent imaginea unei ţări unde înalţii reprezentanţi politici sunt ucişi". Ţara "nu s-a vindecat de acest traumatism", continuă ziarul, un traumatism întărit de faptul că criminalul nu a fost identificat niciodată: potrivit unui psiholog al catastrofelor, de la Universitatea din Uppsala, într-adevăr, "o criză nu este terminată atâta timp cât întrebările nu şi-au găsit răspunsul".
Un sector public tentacular, sindicate atotputernice, o politică clientelistă: în Grecia, antreprenorii, care nu sunt nici ei nevinovaţi, au o listă interminabilă de plângeri. Dar,după ce au delocalizat, neglijat cercetarea şi practicat evaziunea fiscală, ei ar fi printre primii care ar suferi de o ieşire din zona euro. 
În timp ce estonienii se consideră ei-înşişi un popor conectat, statisticile arată că doar o treime din populaţie are un cont pe celebra reţea socială. Întrucât viaţa privată trebuie să rămână privată, spun celelalte două treimi. 
Șeful alianței de stânga SYRIZA este noua speranță a politicii grecești. Cu stilul său, aflat între pragmatism și retorica luptei de clasă, el neliniștește Berlinul; și nu doar pe susținătorii politicii de austeritate a Angelei Merkel.