"Legea presei va fi modificată", titrează Nepszabadsag după decizia guvernului lui Viktor Orban de a amenda acest text controversat. Acesta din urmă, intrat în vigoare la începutul lunii ianuarie, ia în considerare remarcile Comisiei Europene privind libertatea de expresie şi de difuzare audiovizuală. Cotidianul explică faptul că Budapesta şi-a luat angajamentul de a aduce"modificările de ordin tehnic" cerute de Bruxelles, şi la a retrage dispoziţia care prevede sancţionarea, în caz de "insultă", a organelor de presă care "au publicat opinii defavorabile privind anumite persoane". Exigenţa unei "acoperiri echilibrate" a informaţiei va fi aplicată, printre altele, într-un fel "proporţional", iar legea nu se va aplica autorilor de bloguri, televiziunii la cerere şi presei audiovizuale instalate în alte ţări ale UE. Dacă Nepszabadsag salută decizia guvernului maghiar, regretă faptul că este vorba doar de "un compromis" şi deplânge faptul că "problema independenţei Consiliului presei nu a fost abordată".
Un sector public tentacular, sindicate atotputernice, o politică clientelistă: în Grecia, antreprenorii, care nu sunt nici ei nevinovaţi, au o listă interminabilă de plângeri. Dar,după ce au delocalizat, neglijat cercetarea şi practicat evaziunea fiscală, ei ar fi printre primii care ar suferi de o ieşire din zona euro. 
În timp ce estonienii se consideră ei-înşişi un popor conectat, statisticile arată că doar o treime din populaţie are un cont pe celebra reţea socială. Întrucât viaţa privată trebuie să rămână privată, spun celelalte două treimi. 
Șeful alianței de stânga SYRIZA este noua speranță a politicii grecești. Cu stilul său, aflat între pragmatism și retorica luptei de clasă, el neliniștește Berlinul; și nu doar pe susținătorii politicii de austeritate a Angelei Merkel.